De ceva vreme preotul observa cum în fiecare vineri o bătrânică venea la biserică și așeza o lumânare la icoana Arhanghelului Mihail, dar în același timp, punea și o lumânărica la coada balaurului*. Intr-o zi preotul nu a mai putut răbda și o întreabă pe femeie: „Bună doamnă, ce faceți dumneavoastră aici? De ce de fiecare dată când veniți aprindeți și pentru drac o lumânare?”
„Ah, părinte” a răspuns femeia cu o oarecare ezitare, „nu se știe niciodată…”
*In Apus Arhanghelul Mihail este adesea reprezentat străpungând cu sulița un balaur, intr-o ipostaza similara celei mult mai cunoscute la noi a Sfântului Gheorghe.
