Documente digitale la BCU Cluj


De curând am aflat că Biblioteca Centrală Universitara „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a scanat câteva zeci de mii de pagini din fondul de periodice de la începutul secolului XX, care sunt accesibile gratuit pe Internet. Am fost absolut încântat câteva zile la rând sa răsfoiesc primele numere ale revistei „Gândirea”, până când, de ceva vreme, site-ul a devenit imposibil de accesat. Sper însă ca documentele scanate să redevină accesibile GRATUIT publicului internautic (oare așa se zice?). Oricum, pana se lămuresc lucrurile vizitati totusi site-ul bibliotecii digitale de la Cluj: http://documente.bcucluj.ro/.

Călugărul și copiii, un documentar


În această seară am văzut unul dintre cele mai impresionante documentare din ultima perioadă. Pe blogul Corinei Negreanu am găsit filmulețele de mai jos, pe care le recomand din toată inima. E un film despre frumusețe, curăție, bunătate, firesc. Despre mănăstirea de la Bănceni, din Ucraina, la 7 kilometri de granița cu România.

Citește în continuare „Călugărul și copiii, un documentar”

Pavel Florenski, un geniu tăcut


 

Cea mai recentă biografie dedicată lui Pavel Florenski poartă un titlu care condensează la maximum definiţia încă insuficient cunoscutului preot și om de știință: un geniu tăcut, un Leonardo Da Vinci al Rusiei (datorită extensiei și diversității cunoștințelor sale), care a trăit o viață tragică și extraordinară[1]. Cum să nu fie extraordinară viața unui om de o erudiție cu totul ieșită din comun care a publicat studii competente în matematică, fizică, electrodinamică, etnografie, filologie, istoria și teoria artei, filosofie și teologie? Și cum altfel decât tragică poate să fie viața acestui om care murit împușcat, după ce mai înainte fusese întemnițat în urma unui proces de o absurditate kafkiană?

Pavel Florenski este insuficient cunoscut din două motive: în primul rând din  cauza lipsei unui interes pe măsura amplorii sale, iar în al doilea rând, și acesta este motivul cel mai important, din cauză că, nici până în acest moment nu au fost publicate integral scrierile sale, și, deci, mai există foarte multe lucruri care pot ieși la lumină pentru a lumina aspecte poate mai tenebroase ale creației florenskiene. Tocmai de aceea Avril Pyman anunță încă de la prima frază a prefeței că ceea ce avem în față nu este o biografie definitivă. Ar mai fi apoi poate și un al treilea motiv, anume faptul că scriind în limba rusă este accesibil Occidentului în bună măsură doar în traducere, ceea ce, e limpede, constituie un impediment desul de mare. Citește în continuare „Pavel Florenski, un geniu tăcut”