Părintele Grigore Dinu Moș – Despre mândrie


Un interviu al Cosminei Nicoară cu pr. Grigore Dinu Moș în Ziarul Lumina:

Părinte, mândria este cu siguranţă unul dintre marile păcate ale omului, care atrage după sine şi alte păcate. Cum putem lupta împotriva acestui păcat?

Aş începe cu o definiţie a mândriei dată de Fericitul Augustin: „Mândria este iubirea de sine până la dispreţuirea lui Dumnezeu, pe când smerenia este iubirea lui Dumnezeu până la dispreţuirea de sine”. Mândria este mama tuturor păcatelor şi viciilor, pentru că produce o separare a omului de Dumnezeu şi, fără Dumnezeu, omul nu poate să facă nimic (Ioan 15, 5). Trufia presupune o cugetare confuză, întrucât ea constă în două neştiinţe: a ajutorului lui Dumnezeu şi a neputinţei proprii (Sfântul Isaac Sirul).

Sfântul Casian Romanul ne avertizează că mândria nu strică doar o parte a sufletului, ci întreg sufletul. Ea este de mai multe feluri: trupească, sufletească şi duhovnicească. Primele două sunt uşor de identificat: mândria trupească este atunci când ne lăudăm cu lucrurile materiale pe care le deţinem, iar mândria sufletească este ceva mai subţire, când ne lăudăm cu anumite virtuţi naturale, fie că suntem inteligenţi, fie că avem putere de muncă sau dragoste, fie cu o presupusă smerenie etc. Mândria duhovnicească este foarte greu de identificat, este ascunsă în om şi chiar oamenii cu o viaţă sfântă duc o îndelungată luptă pentru a o dezrădăcina. Pentru a o identifica, trebuie mai întâi să ne luptăm cu primele forme de mândrie şi să dobândim mai multă lumină de la Domnul în suflet.

Citește în continuare „Părintele Grigore Dinu Moș – Despre mândrie”

Anunțuri

Klaus Kenneth, un interviu


Am citit încântat cartea lui Klaus Kenneth „Două milioane de kilometri în căutarea adevărului” (chiar dacă nemulțumit de unele note ale editorului/traducătorului), un pelerinaj uluitor pe urmele lui Dumnezeu. In ton cu această carte, completând-o în privința relației pe care a avut-o cu Părintele Sofronie Saharov, este interviul publicat pe blogul editurii Agnos din Sibiu (unde dealtfel puteți citi mai multe fragmente din din cartea Călător pe pământ românesc. Convorbiri. File de jurnal – Klaus Kenneth).  Redau în continuare acest inteviu așa cum apare pe blogul lui Ciprian Voicilă. Citește în continuare „Klaus Kenneth, un interviu”

Pictorul Ștefan Câlția, despre frumusețile trecute


Sunt, si pe măsură ce trece vremea mă descoper într-o tot mai mare măsură, tradiționalist , paseist si mai ales nostalgic. Am ascultat doua interviuri cu Stefan Caltia, interviuri care mi-au oferit material pentru nostalgii pentru multă vreme de-aici încolo. Despre scoala româneasca din prima jumătate a secolului XX, despre țăranii din Făgăraș (și aici  nu pot să nu amintesc de Testamentul celor din rezistenta anticomunista din munții Făgărașului pe care va invit să îl recitiți) povești despre mutilările sufletești operate de comunism și nu numai. Ascultandu-l pe Stefan Caltia mi-a părut ca mi-am recuperat o parte din identitate. Citește în continuare „Pictorul Ștefan Câlția, despre frumusețile trecute”

Despre relevanta culturii traditionale, cu Sorin Apan


In timpul postului mare, in 2008, am realizat un interviu cu Sorin Apan. Povestea intalnirii cu profesorul de fizica si de religie de la Brasov (pe atunci era directorul Seminarului Teologic din localitate) e destul de lunga, fiind pregatita de o intalnire livresca. In timpul facultatii am prezentat in cadrul unui seminar Omul recent, cartea lui H. R. Patapievici, si care placandu-mi, m-a determinat sa-i citesc si celealte scrieri. Am dat atunci peste Zbor in bataia sagetii. Singura amintire pregnata ce mi-a ramas in urma acelei lecturi a fost portretul excentricului Sorin Apan, care de dragul credintei si-a sacrificat pana si frumoasa lui inteligenta. Iata insa cateva fragmente ale lui H.R.P. Citește în continuare „Despre relevanta culturii traditionale, cu Sorin Apan”

Despre Ortodoxia americană. Dialog cu Hermann Middleton și Patrick Barnes (Interviu realizat la Radio Renașterea)


Care este situația convertiților din America. Într-o discuție anterioară acestui interviu spuneați că uneori se întalnește fenomenul migrației între confesiuni și religii. Vin la creștinism, trec prin diferite denominațiuni pentru ca apoi să meargă înspre religiile orientale.

H. M.: În SUA, unde cunosc cel mai bine situația, sunt foarte mulți oameni care îl caută pe Dumnezeu. Foarte mulți americani sunt înclinați religios și caută adevărul.  Acesta este unul dintre motivele care generează diverse mișcări între culte. Unii oameni nu sunt mulțumiți cu ceea ce găsesc, motiv pentru care pleacă spre un alt grup protestant sau își crează o grupare proprie, încercând să meargă mai la adând. Cât despre cei care găsesc Ortodoxia, în experiența mea cel puțin, cei mai mulți rămân ortodocși. În urmă cu câțiva ani am auzit că în America Ortodoxia se dezvolta mai mult decât oricare altă religie. Nu știu dacă acum este la fel dar bănuiesc că situația a rămas neschimbată. Unul dintre motive este căderea comunismului care a deschis accesul către cele mai mari țări ortodoxe, fiind ample mișcări între est și vest. Cei mai multi oameni din Statele Unite și din Vest în general nu au nici cea mai vagă idee despre ce este Ortodoxia. Cei mai mulți, dacă știu ceva despre Ortodoxie cred că este o formă exotică de romano-catolicism. Chiar oameni foarte educați sau teologi nu știu mare lucru despre ortodoxie. Este deci foarte multă igonoranță. Părintele Seraphim Rose observa în anii ’70 că uneori pentru cei convertiți la Ortodoxie este o ispită foarte mare să o folosească drept cale spre altceva. Citește în continuare „Despre Ortodoxia americană. Dialog cu Hermann Middleton și Patrick Barnes (Interviu realizat la Radio Renașterea)”

Despre Radu Gyr cu fiica acestuia, Simona Popa


De curând am descoperit în calculator un interviu mai vechi, realizat în anul 2006, cu doamna Simona Popa, fiica marelui poet Radu Gyr. M-aș bucura să știu că bucuria lecturii a fost la fel de mare precum a fost bucuria întâlnirii cu doamna Simona Popescu.

 

Vă rog să ne vorbiţi despre viaţa poetului Radu Gyr înainte de instaurarea comunismului în România.

 

Radu Gyr s-a născut la Câmpulung Muscel iar la vârsta de trei ani s-a mutat la Craiova pentru că tatăl lui, care a fost actor, a fost unul dintre fondatorii teatrului national de acolo. Mama lui a fost muzician, ca de fapt toată familia dinspre mama. A făcut studiile la Craiova, şcoala primară şi Liceul Carol pe care l-a absolvit cu titlul Magna cum laude. A frecventat in timpul acesta saloanele Elenei Farago unde se întâlnea cu mulţi scriitori tineri. A fost încurajat de Elena Farago care l-a iubit si care l-a apreciat foarte mult. Citește în continuare „Despre Radu Gyr cu fiica acestuia, Simona Popa”

Despre frumusețea Ortodoxiei. Convertirea profesorului Karl Christian Felmy. Interviu cu pr. Picu Ocoleanu


Profesorul Karl Christian Felmy s-a născut în anul 1938 la Leignitz. A făcut studii de teologie evanghelică la Munster și Heidelberg. În 1964 și-a început cariera academică la Mpicture51unster, iar în 1969 și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Predica în Rusia Ortodoxă. Cercetări cu privire la conținutul și specificul predicii ruse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”. La începutul anului 2007 s-a convertit la Ortodoxie în Biserica Rusă, iar în luna ianuarie a acestui an a primit hirotesia întru citeț. În 21 octombrie anul curent a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Facultății de Teologie Ortodoxă din București.

Despre K. C. Felmy am purtat un dialog în primăvara acestui an, în studioul Radio Renașterea, cu pr. lect. dr. Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova. Citește în continuare „Despre frumusețea Ortodoxiei. Convertirea profesorului Karl Christian Felmy. Interviu cu pr. Picu Ocoleanu”

Mihai Șora și Generația ’27


Mihail Şora, fără îndoială cel mai de seamă reprezentant în viaţă al filosofiei româneşti, s-a născut în anul 1916 la 7 noiembrie, în comuna Ianova din judeţul Timiş. A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti între 1933-1938. I-a avut aici profesori pe Nae Ionescu, Mircea Eliade şi Mircea Vulcănescu. Un an mai târziu, în 1939, a plecat la Paris, beneficiind de o bursă a guvernului francez. A rămas în Franţa până în anul 1948, fiind cercetător la „Centre National de la Recherche Scientifique”. Volumul de debut a fost publicat la cunoscuta editura franceză Gallimard, în 1947, Du Dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie Métaphysique (volum publicat în limba română în 1995, în traducerea lui Sorin şi Mona Antohi, la editura Humanitas). Revenit în România, nu a mai publicat timp de 30 de ani, până când, în 1978 publică la Cartea Românească Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic. Urmează în 1985, la aceeaşi editură, A fi, a face, a avea, iar în 1990 Eu & tu & el & ea… sau Dialogul generalizat, pentru ca în prezent Mihail Şora să aibă publicate 12 volume. După 1989 a fost, o scurtă perioadă de timp, ministru al educaţiei.

 

Interviul care urmează, luat la radio Renaşterea, a fost o evocare a perioadei celei mai prolifice cultural din istoria României şi, mai ales, a personalităţilor acelor vremuri, personalităţi care au marcat definitiv cultura românească şi uneori pe cea universală. Citește în continuare „Mihai Șora și Generația ’27”